sâmbătă, 2 aprilie 2011

Cu dragoste pt. Leo!

Te iubesc cum iubesc dimineţile ce-mi urcă în vine pure şi adevărate, ca fiecare cântec de dragoste închis in trupul meu!
Te aştept şi te doresc cu ochii îmbătaţi de dor, cu sufletul fremătând şi fruntea plecată, cu gânduri dospite.
Ne uităm în ochi unul la altul, dar parcă ochii nici nu sunt ai noştri, reflectă la infinit două fiinţe.
 
Fii pentru o clipă cochilia unui ghioc în care mi-am ascuns inima, pentru ca valurile mării să poarte în larg strigătul meu de iubire.
Aş vrea ca gândurile noastre, acum că ne ştim, să aibe cuib în aceiaşi clipă a lumii, şi să fie străbătute de aceiaşi lumină.
Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea să fie stăpânită, fiindcă iubirii îi e de ajuns iubirea.
Te iubesc cum iubesc florile ce-şi înalţă culoarea spre cerul de un albastru imens şi greu de strălucire.
Nu sunt scriitor, nu sunt poet; Dar îţi spun simplu: Te iubesc!
Îmi vine să vorbesc o limbă străină, de pildă limba florilor, pe care le-am cules azi singur pentru tine.

Niciun comentariu: