Pt. Leo, busola vietii mele... Cu dragoste pt. Leo! Te iubesc cum iubesc dimineţile ce-mi urcă în vine pure şi adevărate, ca fiecare cântec de dragoste închis in trupul meu! Te aştept şi te doresc cu ochii îmbătaţi de dor, cu sufletul fremătând şi fruntea plecată, cu gânduri dospite. Ne uităm în ochi unul la altul, dar parcă ochii nici nu sunt ai noştri, reflectă la infinit două fiinţe.
Un comentariu:
Erai in viata mititico cand am inceput sa adun gandurile pe blog. Spuneai sa nu mai ascult melodii triste ca nu merita! Ca tu te lupti cu monstru numit cancer si crezi ca vei invinge ca te vei face bine. Ca ne-am faramitat iubirile si le-am impartit cu cei apropiati, fara sa tinem seama de noi doi si ca acest lucru numai Domnul poate sa-l judece.
Eram amandoi la Pensiune, tu cu drenajul extern, eu cu mii de vinovatii asumate. Un OM se stingea fizic. De la 68 kg la 34. Un INGER se cladea din puterea fantastica de a iubii OAMENII.
Eu, nu eram sigur ca reusisem sa-ti transmit dragostea si respectul meu.
Asa s-a nascut blogul.
Trimiteți un comentariu